Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș este partener în cadrul proiectului „Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjenești, în dialog cu Poarta Sărutului”, un demers dedicat identificării, documentării și valorificării unui patrimoniu rural aflat într-un proces accelerat de dispariție.
„Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș are bucuria de a fi partener în cadrul proiectului «Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjenești, în dialog cu Poarta Sărutului», un demers amplu dedicat identificării, documentării și valorificării unui patrimoniu rural aflat într-un proces accelerat de dispariție”, arată Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară.
În prima etapă a proiectului, o cercetare de teren realizată în luna august de regizoarea de film documentar Daniela Apostol și etnologul Albinel Firescu a cuprins 20 de localități din județul Gorj. Prin interviuri, fotografie și film au fost documentate peste 35 de porți vechi, cioplite din lemn.
Echipa a parcurs localitățile Stănești, Alexeni, Curpeni, Vălari, Rugi, Lelești, Dobrița, Voitești, Curtișoara, Târgu Jiu, Telești, Câlnic, Ciuperceni, Godinești, Bâlta, Sănătești, Suseni, Frătești și Hobița, identificând porțile din lemn încă păstrate la intrarea în gospodării.
„Sunt preocupată de documentarea vizuală a elementelor identitare locale aflate în curs de dispariție. Demersul nostru urmărește atât identificarea și documentarea porților, cât și înregistrarea contextului în care acestea au fost păstrate, transformate sau, în unele cazuri, abandonate, precum și detaliile de cioplitură, motivele decorative, tehnicile de lucru și poveștile asociate lor”, spune regizoarea Daniela Apostol.
La rândul său, etnologul Albinel Firescu subliniază importanța conservării mărturiilor despre lumea rurală și despre rolul porților tradiționale în cultura locală.
„De când mă știu, îmi place să bat satele Olteniei. Le văd cum se transformă: unele se urbanizează, altele pierd câte puțin din ceea ce le definește. Pentru acest proiect am mers cu un obiectiv clar, împreună cu colegii de la Docuart: să înregistrăm ce mai știu oamenii despre porțile lor – cât timp mai avem de la cine culege aceste mărturii. Am găsit frânturi ale unei civilizații sătești: elementele există încă fizic, dar oamenii nu le mai cunosc întotdeauna rostul, iar disponibilitatea de a renunța la ele din rațiuni practice este prea mare. Poarta gorjenească poate fi unul dintre acele elemente de la care se poate reconstitui o frescă a lumii rurale din această zonă”, afirmă etnologul Albinel Firescu.
În cea de-a doua etapă, proiectul se desfășoară la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara, unde doi meșteri cioplitori în lemn participă la o rezidență dedicată realizării unei noi porți. Punctul de plecare îl reprezintă o poartă gorjenească datată din anul 1846, utilizată ca reper pentru înțelegerea tehnicii, proporțiilor și limbajului simbolic și ornamental tradițional.
În cadrul rezidenței lucrează Ștefan Strâmtu, din Gorj, și Ioan Muntean, din Maramureș, restauratori și cioplitori în lemn cu experiență în lucrul cu tehnici tradiționale și în valorificarea patrimoniului din lemn.
„Pentru mine, rezidența de la Curtișoara are și bucuria unei descoperiri. Am venit cu foarte multă curiozitate față de Gorj și față de felul în care lemnul, poarta și ornamentul apar aici. Faptul că lucrez la această poartă împreună cu un coleg din Gorj face experiența cu atât mai interesantă, pentru că nu este doar un exercițiu de execuție, este și o responsabilitate, să respectăm ceea ce îi dă identitate și, în același timp, să găsim împreună o formulă care să vorbească și despre prezent”, spune Ioan Muntean, restaurator și cioplitor în lemn din Maramureș.
Proiectul pune în dialog porțile tradiționale gorjenești cu „Poarta Sărutului” a lui Constantin Brâncuși, urmărind tehnica cioplitului și repertoriul de motive care circulă între gospodăria țărănească și opera marelui sculptor.
Demersul urmărește, totodată, documentarea și salvarea memoriei unei tradiții artistice aflate pe cale de dispariție, prin cercetare de teren, cartografiere, arhivare, fotografie, film și mărturii orale, dar și readucerea acestui patrimoniu în circuitul cultural contemporan.
Schimbul de experiență va continua la Sighetu Marmației, unde este programată cea de-a doua rezidență a proiectului. Astfel, cercetarea comparativă va pune față în față tradițiile lemnului din Gorj și Maramureș, contribuind la o mai bună înțelegere și promovare a patrimoniului cultural tradițional.
Proiectul „Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjenești, în dialog cu Poarta Sărutului” este produs prin asociația Docuart și urmărește realizarea unei cartografieri a porților gorjene încă existente, înainte ca acestea să dispară, precum și deschiderea unei discuții despre modul în care un patrimoniu viu poate fi cunoscut, transmis și reinterpretat în prezent.
MaramuresOnline.ro
