Marți, 16 iunie, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare a găzduit Workshop-ul „De la student, la specialist”, organizat în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere – Domeniul Studii culturale – Etnologie și Ansamblul Folcloric Național Transilvania.
Evenimentul a avut ca punct central vernisajul expoziției etnografice realizate de studentul Ionuț Fintoiu, o colecție deosebită de costume populare din zona Rucăr-Muscel.
Deschiderea evenimentului a fost realizată de dr. Natalia Lazăr, lector universitar în cadrul Facultății de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare. Aceasta a subliniat diversitatea extraordinară a portului tradițional românesc și a evidențiat particularitățile portului maramureșean. În intervenția sa a amintit faptul că Maramureșul este alcătuit din patru „țări” istorice, fiecare cu propriile simboluri, tradiții, elemente culturale și forme de exprimare prin portul popular.
În continuare, conf. univ. dr. ing. Ioan Denuț, directorul muzeului, a evidențiat faptul că, deși la prima vedere un workshop dedicat etnologiei și costumului popular poate părea neobișnuit într-un muzeu de științe ale naturii, există numeroase legături între istoria mineritului și comunitățile care au dezvoltat și păstrat aceste tradiții. Totodată, acesta a reafirmat rolul Muzeului de Mineralogie ca instituție culturală deschisă, multiculturală și receptivă la organizarea unor evenimente diverse, care contribuie la valorificarea patrimoniului material și imaterial.
Ana Maria Nagy, muzeograf la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, a realizat o paralelă sugestivă între mineralogie și arta textilă tradițională. După cum structura internă a cristalelor conferă frumusețe și unicitate mineralelor, la fel și structura țesăturilor, tehnicile de realizare și simbolistica ornamentelor dau valoare costumului popular. Din experiența sa profesională, acumulată în colaborarea cu numeroase muzee și proiecte expoziționale, aceasta a remarcat că multe colecții private, construite cu pasiune și dăruire, pot fi uneori la fel de valoroase sau chiar mai valoroase decât unele colecții muzeale.
În cadrul discuțiilor a intervenit și Camelia Chira, cunoscută pentru activitatea sa de realizare a cămășilor tradiționale. Aceasta a vorbit despre complexitatea și timpul necesar confecționării unei astfel de piese vestimentare și i-a invitat pe cei interesați la Rogoz, unde transmite mai departe meșteșugul și tehnicile de realizare a cămășilor tradiționale.
O perspectivă asupra patrimoniului cultural din zona Chioarului și a localității Tăuții-Măgherăuș a fost oferită de Mirela Badea, muzeograf la Primăria Tăuții Măgherăuș. Aceasta a evidențiat investițiile realizate în promovarea patrimoniului, amintind Muzeul Minerului și Casa Memorială „Ion Șiugariu” din Băița. Totodată, a subliniat faptul că dezvoltarea activităților miniere a atras în zonă oameni din numeroase regiuni ale țării, fenomen care a contribuit la estomparea unor particularități ale portului popular local, prin amestecul de populații și tradiții.
„Momentul central al vernisajului i-a aparținut lui Ionuț Fintoiu, care a prezentat publicului logica și simbolistica expoziției. Costumele, câteva din vasta sa colecție particulară, sunt dispuse de la dreapta la stânga, ilustrând simbolic parcursul vieții unei femei.
Primul costum, dominat de culoarea verde, reprezintă adolescența și fertilitatea. Acesta este urmat de costumul de mireasă, în care predomină roșul, culoare tradițional asociată căsătoriei înainte de apariția modelelor albe sau crem, devenite populare ulterior. Următorul costum, de culoare turcoaz, exprimă dorința ca primul copil al familiei să fie băiat. În continuare este prezentat un costum cu hotă colorată, specific zonei și inspirat de eleganța Reginei Maria. Un alt costum, ornamentat cu reprezentări de berze, este considerat unul dintre cele mai cunoscute și reprezentative pentru nordul Muscelului. Parcursul continuă cu un costum albastru, specific maturității, decorat cu motive rombice asociate fertilității, pentru ca în final să fie prezentat costumul negru de doliu.
După prezentarea expoziției și a conceptului de către Ionuț Fintoiu, cuvântul a fost preluat de Măriuca Verdeș, cunoscută interpretă și promotoare a tradițiilor populare românești. Îmbrăcată într-un autentic costum popular, aceasta a vorbit cu emoție despre frumusețea și valoarea portului tradițional, prezentând pe rând fiecare element al ținutei sale. Participanții au avut astfel ocazia să descopere semnificațiile diferitelor piese vestimentare, modul în care acestea erau purtate și mesajele pe care le transmiteau în comunitatea tradițională.
În intervenția sa, Măriuca Verdeș a evidențiat faptul că portul popular nu reprezintă doar un ansamblu vestimentar, ci o expresie a identității și a apartenenței la o comunitate, o moștenire culturală transmisă din generație în generație și păstrată cu respect până în prezent”, precizează Muzeul Județean de Mineralogie.
Concluziile cu privire la complexitatea simbolică a portului tradițional au fost formulate de conf. univ. dr. Delia Suiogan, cadru didactic al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare. Aceasta a subliniat că dincolo de frumusețea evidentă a straielor expuse se află un adevărat limbaj cultural, alcătuit din simboluri, coduri și semnificații sociale. Motivele decorative, cromatica și modul de alcătuire a portului transmit informații despre statutul social, apartenența familială, vârsta, rolul în comunitate și chiar despre aspirațiile și valorile celor care le purtau.
„Totodată, multe dintre straiele femeilor reflectau indirect și poziția socială sau economică a familiei și a bărbatului din gospodărie, portul popular devenind astfel un document cultural de o extraordinară complexitate. Din această perspectivă, expoziția realizată de Ionuț Fintoiu nu prezintă doar costume deosebit de frumoase, ci și o adevărată narațiune despre viață, comunitate și identitate.
Spiritul de șezătoare care a caracterizat întregul eveniment a fost completat de intervențiile numeroșilor participanți din sală. Au luat cuvântul studenți, absolvenți și masteranzi ai specializării Etnologie, care au împărtășit experiențe personale, amintiri din perioada studiilor și reflecții despre rolul cercetării și al conservării patrimoniului cultural. Aceste mărturii au contribuit la crearea unei atmosfere calde și familiale, în care dialogul dintre generații s-a desfășurat firesc, în jurul aceleiași pasiuni pentru tradiție și cultură.
Evenimentul a reunit cadre universitare, specialiști din muzee, colecționari, studenți și iubitori ai tradițiilor într-un dialog autentic despre memorie, comunitate și valoarea patrimoniului”, a subliniat Muzeul de Mineralogie.
