Potrivit unui sondaj publicat de Forumul Economic Mondial, conflictele, pandemia și tensiunile geo-economice au declanșat o serie de riscuri planetare profund interconectate. Experții sunt îngrijorați, printre altele, de aspecte precum „presiunile asupra aprovizionării cu energie și alimente, care ar putea persista în următorii doi ani și creșteri puternice ale costului vieții și serviciului datoriei”.
Practic, experții se gândesc cu teamă la prețuri și la evoluția inflației, dar mai ales la modul în care populația și firmele vor reuși să gestioneze aceste valuri de scumpiri care afectează profund puterea de cumpărare, dar și economiile țărilor.
Viața e grea pentru toată lumea, dar cine are și rate la bănci suferă cel mai mult
Deși băncile centrale, inclusiv BNR și Banca Centrală Europeană sunt din ce în ce mai agresive cu politica lor monetară, inflația pare foarte puternică și deloc dispusă să facă pași în spate. De exemplu, România a încheiat luna noiembrie din 2022 cu o inflație de aproape 17%, în ciuda faptului că dobânda cheie a ajuns la un nivel record pentru ultimul deceniu și, zilele acestea, a fost majorată chiar până la pragul de 7%.
De 12 ani România n-a mai avut o asemenea dobândă de referință, dar cu toate acestea economiștii din cadrul băncii noastre centrale cred ca nu vom reuși să reducem inflația sub 10% în 2022. Acest lucru înseamnă, concret, că presiunile prețurilor mari vor persista. Pe de altă parte, cea mai delicată situație o regăsim în rândul celor ce au de rambursat credite cu dobândă variabilă. Firmele și populația ce datorează bani băncilor trebuie să suporte, pe lângă inflația generalizată, și rate lunare mult mai mari.