Prof. Dr. Mihai Dăncuş, muzeograf şi etnolog, s-a născut la 10 februarie 1942, în comuna Botiza, într-o familie de preoţi şi demnitari neaoşi maramureşeni. A fost căsătorit cu Ioana Dăncuş, muzeograf-etnolog (născută Mariş), împreună având două fiice: Ioana Elisabeta, arhitect, şi Mihaela Maria, jurist.
Între anii 1969–1978 a activat ca muzeograf la Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, iar din 1977 a devenit directorul acestei instituţii. În paralel, din 1998 a fost profesor asociat al Universităţii Babeş-Bolyai, predând cursul de Etnografie la Colegiul din Sighet, iar din 2004 a predat şi la Universitatea de Nord din Baia Mare. S-a pensionat în august 2011, după finalizarea proiectului european (finanţat de Norvegia) Instalaţiile tehnice acţionate hidraulic.
Alături de soţia sa, Ioana Dăncuş, absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, care din 1972 a lucrat la Muzeul Etnografic al Maramureşului, Mihai Dăncuş a desfăşurat o activitate deosebit de bogată în domeniul valorificării tezaurului culturii populare maramureşene.
Pe baza unor documente precise, a stabilit anul 1326 ca prima atestare scrisă a oraşului Sighet, iar în 1976, cu ocazia împlinirii a 650 de ani, a organizat prima Expoziţie de istorie a oraşului şi a zonei.
Anul acesta, oraşul împlineşte 700 de ani de la atestarea documentară. Mai mulţi sigheteni, printre care şi subsemnatul, au înaintat propuneri pentru marcarea acestui moment. Se pare însă că nu există un interes major sau, poate, nu suntem suficient informaţi; dacă ar fi, s-ar vedea deja câteva lucruri, evenimente sub genericul „Sighet – 700”…
Mihai Dăncuş a cercetat permanent zona şi a realizat achiziţii de peste 33.200 de obiecte muzeale. Una dintre cele mai importante realizări muzeistice este secţia de arhitectură populară în aer liber, inaugurată în mai 1981, devenită astăzi Muzeul Satului Maramureşean „Mihai Dăncuş”.
De asemenea, a inaugurat „Casa Muzeu Ioan Mihalyi de Apşa” şi a organizat „Muzeul culturii evreieşti – Casa memorială Elie Wiesel”.
A organizat şi inaugurat numeroase muzee săteşti: „Casa Muzeu Stan Ion Pătraş” (Săpânţa), „Casa Muzeu Vasile Kazar” (Vadu Izei), „Casa Muzeu Lazăr” (Giuleşti), „Casa Muzeu Şcolar” (Bârsana), „Casa Muzeu Dunca Pâţu” (Ieud) şi „Casa Muzeu Deac Vasile Moşu” (Bogdan Vodă). Totodată, a îndrumat organizarea secţiei muzeale din Vişeu de Sus, devenită ulterior muzeu orăşenesc.
În anul 1972 a făcut parte din grupul care a înfiinţat, cu statut juridic, Asociaţia Folcloriştilor şi Etnografilor din Maramureş, fiind ales preşedinte pentru zona Maramureşului Istoric. Din 1988 este membru al Asociaţiei Europene a Muzeelor în Aer Liber (ICOM–UNESCO), iar în 1997 i s-a conferit titlul de onoare al acesteia. Este membru fondator al Asociaţiei Naţionale a Muzeelor în Aer Liber din România, al cărei preşedinte ales este din 1996.
Din 1990 este preşedinte al Asociaţiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramureş. În 1998, a fost cooptat de Fundaţia Culturală Română în grupul care a organizat participarea României la Smithsonian Folklife Festival, Washington, SUA.
A participat la stagii şi călătorii de studii şi documentare, precum şi la simpozioane internaţionale în Franţa, Italia, Olanda, Germania, Suedia, Ungaria, Elveţia, Ucraina, Cehoslovacia, SUA şi Austria. Este autorul mai multor cărţi, a sute de articole în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate, a 7 filme ştiinţifice şi documentare, precum şi a numeroase producţii de televiziune.
Pentru activitatea sa, Mihai Dăncuş a fost distins, înainte de 1989, cu Medalia jubiliară a Universităţii din Freiburg, iar după Revoluţie cu numeroase premii, ordine şi medalii naţionale şi internaţionale. Este Cetăţean de Onoare al municipiului Sighetu Marmaţiei şi al comunelor Bârsana şi Bogdan Vodă.
Să ne amintim cu respect şi recunoştinţă de una dintre cele mai importante personalităţi ale culturii din Maramureşul voievodal, prof. univ. dr. Mihai Dăncuş, care a lăsat o moştenire culturală de nepreţuit generaţiilor de astăzi şi celor viitoare.
Prof. Dr. Ioan Dorel TODEA
