Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat legea supranumită deja de opinia publică „Big Brother”, care permite Ministerului Afacerilor Interne (MAI) să acceseze în timp real camerele de supraveghere instalate în spații publice și private, fără acordul proprietarilor.
MAI poate vedea imaginile din spații publice și private timp de șase luni
Noua lege oferă acces structurilor MAI, inclusiv Poliției Române, Poliției de Frontieră, Jandarmeriei, Inspectoratului General pentru Imigrări și IGSU, la imaginile provenite din rețelele de camere de supraveghere gestionate de instituții publice, firme sau persoane juridice private. Scopul declarat al măsurii este prevenirea infracțiunilor, identificarea suspecților, gestionarea situațiilor de urgență și menținerea ordinii publice. Datele obținute pot fi stocate pentru maximum șase luni, după care trebuie șterse, conform legii.
Totodată, polițiștii, jandarmii și pompierii pot filma, fotografia sau înregistra audio în spații publice atunci când există suspiciuni rezonabile privind comiterea unor fapte ilegale. Înregistrările pot fi utilizate exclusiv pentru scopuri oficiale.
Critici privind posibilele încălcări ale vieții private
Consiliul Legislativ a atras atenția că actul normativ ar putea intra în conflict cu dreptul la viață privată și protecția datelor personale, așa cum este garantat de legislația Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție a UE. De asemenea, mai multe organizații civice și pentru drepturile omului au avertizat că legea ar putea deschide calea către supravegherea în masă, amintind de „protocoalele secrete” dintre instituții criticate în trecut pentru lipsa de transparență.
Potrivit textului legii, serviciile de informații (SRI, SIE) pot avea acces la aceste date doar prin acorduri bilaterale cu MAI, care trebuie să stabilească scopul, durata și măsurile de securitate privind utilizarea informațiilor.
Explicațiile inițiatorilor
Legea a fost inițiată de mai mulți deputați PNL, printre care și Lucian Bode, fost ministru de Interne. Autorii susțin că noile reguli sunt esențiale pentru a îmbunătăți reacția instituțiilor în caz de infracțiuni, crize sau urgențe, și că măsurile respectă normele GDPR privind protecția datelor personale. Totuși, opoziția și societatea civilă acuză că legea oferă puteri extinse Ministerului de Interne, fără suficiente garanții de control democratic și transparență.
Noua lege marchează o schimbare semnificativă în modul în care statul român gestionează securitatea publică, dar și în raportul delicat dintre siguranță și intimitate.
MaramuresOnline.ro