În nordul Moldovei, ascunsă între păduri falnice și coline domoale, Sfânta Mănăstire Putna se înalță ca un altar al memoriei naționale și al credinței. Nu este doar o construcție din piatră și lemn, este un simbol al dăinuirii românești. Ctitoria marelui voievod Ștefan cel Mare atrage de peste cinci secole credincioși, istorici, artiști și turiști din toate colțurile lumii. Construcția Mănăstirii Putna a început în vara anului 1466, imediat după victoria lui Ștefan cel Mare de la Chilia. Potrivit tradiției, locul a fost ales într-un mod neobișnuit: voievodul a tras cu arcul de pe un deal înalt, iar săgeata s-a înfipt la aproape trei kilometri depărtare. În acel punct, Ștefan a poruncit să fie ridicată o mănăstire „pentru rugăciune și pomenirea celor căzuți pentru țară”. Lucrările au fost finalizate în 1469, iar la sfințire au participat înalți dregători, boieri și clerici din întreaga Moldovă.
În interiorul bisericii principale se află mormântul lui Ștefan cel Mare, canonizat în 1992 sub numele de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Lângă el odihnesc soția sa, Maria de Mangop, fiul său Bogdan al III-lea și alți membri ai familiei domnești. Vizitatorii simt adesea că aici timpul capătă o altă dimensiune. Nu mai curge, ci se adâncește în istorie. E un loc unde fiecare pas răsună ca o sfântă rugăciune.
Putna – tezaur cultural și spiritual
De-a lungul secolelor, mănăstirea a fost un adevărat centru cultural. Călugării au copiat manuscrise, au creat broderii liturgice și au păstrat tradiții muzicale psaltice. În prezent, Muzeul Mănăstirii Putna adăpostește:
-
broderii medievale unice în Europa
-
icoane vechi de secole
-
manuscrise slavone și românești
-
obiecte de cult donate de domnitori și boieri
- Replici ale sabiei ți coroanei domnului Moldovei, Ștefan cel Mare
Aceste comori nu sunt doar exponate, ci mărturii ale rezistenței culturale și religioase a poporului român.
O vizită la Mănăstirea Putna este o călătorie în timp. Vei trece pe sub turnul-clopotniță, vei păși în curtea pietruită, vei simți mirosul de tămâie și vei privi către zidurile care au fost martore la cinci secole de istorie. În jur, peisajul bucovinean, cu dealuri blânde, livezi și păduri, completează senzația că te afli într-un colț de rai.
Ce poți vizita la Putna?
- Biserica voievodală – locul mormântului lui Ștefan cel Mare
- Muzeul Mănăstirii Putna – broderii, manuscrise și icoane vechi
- Chilia lui Daniil Sihastrul – la 1,5 km de mănăstire, săpată în stâncă
- Izvorul lui Ștefan cel Mare – loc legendar de popas al voievodului
- Drumul Crucii – traseu spiritual străbătut de pelerini în jurul mănăstirii
Ghid Turistic pentru Vizitarea Mănăstirii Putna
-
Județ: Suceava, România
-
Regiune: Bucovina, la 33 km de Rădăuți și 64 km de Suceava
-
Coordonate GPS: 47.866° N, 25.604° E
Dacă îți dorești să cunoști adevărata inimă a Bucovinei, să atingi istoria cu mâna și să trăiești liniștea unui loc sfânt, vino la Mănăstirea Putna. Fie că ajungi ca pelerin, turist sau simplu călător, vei pleca de aici cu sufletul mai senin și cu dorința de a reveni. Mie, bunul Dumnezeu mi-a dat șansa să am un prieten drag, din copilărie, care acum 30 de ani a ales să urmeze calea Lui și să se călugărească. E un bun prilej pentru mine să retrăiesc amintiri demult trecute și totuși atât de prezente.
Apropo, Mihai Eminescu, în vizita sa din 1871 la Serbarea de la Putna, a numit acest loc „Ierusalimul neamului românesc”. Nu era doar un elogiu poetic, ci o recunoaștere a rolului spiritual și cultural pe care mănăstirea l-a jucat în istorie. De aici au plecat manuscrise, cronici, broderii și icoane care au îmbogățit patrimoniul românesc.
Mănăstirea Putna poate fi vizitată zilnic între orele 6:00 și 20:00.
Muzeul și magazinul bisericesc sunt deschise zilnic între orele 9:00 și 19:00.
Dan Cristian COARDĂ