Pentru că îmi place teribil piesa asta, cântată gutural și provocator, am ales să o propun pentru rubricuța mea de suflet. Și datorită faptului că este o zi specială pentru mine, pentru noi. E felul meu de a mulțumi divinitații pentru minunea din viața mea. Dacă eram la radio, azi piesa asta era azi pe repeat. 🙂
Într-o lume în care muzica vine și pleacă în valuri, unele melodii reușesc să traverseze timpul, păstrându-și farmecul și puterea emoțională intacte. Et si tu n’existais pas, cântată de Joe Dassin în 1975, este una dintre aceste rarități. Nu este doar un șanson francez cu melodie plăcută, ci o adevărată poezie muzicală care vorbește despre sensul iubirii și despre golul existențial care s-ar instala în absența celuilalt. E o meditație asupra absenței, dar mai ales asupra importanței prezenței iubitei în viața naratorului. Versurile nu plâng doar după iubire, ci imaginează o lume lipsită de sens, unde fiecare gest ar deveni inutil, fiecare pas, fără direcție. „Et si tu n’existais pas / Dis-moi pourquoi j’existerais” nu e doar un vers frumos, ci o punte către o întrebare universală: pentru cine trăim, de fapt?
Joe Dassin reușește, cu vocea lui caldă și melancolică, să transforme această piesă într-o rugăciune laică. Muzica e simplă, fără artificii, tocmai pentru a lăsa emoția să se așeze în față. Este o baladă în care nu doar dragostea, ci însăși existența pare să atârne de un fir subțire: prezența celuilalt. Dincolo de romantismul declarat, piesa aduce în discuție o temă profund umană, cum ar fi nevoia de sens prin conexiune. Fie că iubirea e romantică, filială sau pur și simplu umană, fiecare dintre noi trăiește prin ceilalți. Dassin exprimă această realitate cu o tandrețe aproape dureroasă.
Astăzi, când cuvintele sunt adesea folosite superficial, Et si tu n’existais pas rămâne o mărturie a sincerității. E o melodie pe care o poți asculta în singurătate sau alături de cel drag, știind că, indiferent de timp sau loc, mesajul ei va fi întotdeauna actual.
iubirea nu este un detaliu al vieții, este însăși viața. Mulțumesc Ramona pentru sprijin și zâmbet.
Dan Cristian COARDĂ
