Biblioteca Orășenească Vișeu de Sus a participat la proiectul ,,Popasuri prin țară, în Transilvania, acasă la Liviu Rebreanu”, un eveniment desfășurat în parteneriat cu:
Colegiul Economic ,,Viilor”, București, bibliotecar Lucreția Nechifor – coordonator proiect
Casa Memorială ,,Liviu și Fanny Rebreanu”,București
Biblioteca Metropolitană București – Filiala ,,Ienăchița Văcărescu”
Asociația Culturală ,,Arta Sonoră „,București
Muzeul memorial ,,Liviu Rebreanu”,Năsăud
Biblioteca Județeană ,,Petre Dulfu”,Baia Mare
Primăria Orașului Vișeu de Sus – Biblioteca Orășenească
Proiectul a inclus trei întâlniri online pe platforma Zoom, unde participanții au susținut prezentări și discuții pe teme variate, din sfera literaturii-LIVIU REBREANU, culturii și identității naționale.
Biblioteca Orășenească Vișeu de Sus a avut ca temă de prezentare: ,,Folclorul maramureșean între cele două războaie mondialele ” – o incursiune în tradițiile și identitatea culturală a Maramureșului.
Prezentarea a fost susținută de elevele: Andreica Diana, Ardelean Ioana și Tomoiaga Giorgiana
Idei esențiale din temă:
– așezarea geografică a Maramureșului
– întâia mențiune documentară a Maramureșului
– cel mai vechi document lierar din Maramureș
– o lucrare de referință a perioadei 1923 – 1943
În perioada interbelică, etnograful Tache Papahagi publică lucrarea de referință ,,Graiul și folcklorul Maramureșului (1925), un studiu amplu despre limba, obiceiurile și credintele oamenilor din zona.
Alte contribuții importante
Cercetători precum Romulus Vuia, Ion Mușlea și George Vălsan au realizat studii etnografice și geografice care au inclus și elemente de folclor din Maramureș. Revistele culturale și inițiativele culturale locale au promovat cântecele, dansurile și portul tradițional.
Vișeu de Sus – centru al culturii tradiționale
În perioada interbelică, Vișeu de Sus s-a afirmat ca un veritabil centru al culturii maramureșene. Aici folclorul era parte din viața de zi cu zi de la sezători și târguri, până la nunți și sărbători religioase, tradițiile populare fiind păstrate și transmise cu sfințenie.
Astfel tradițiile populare au fost nu doar păstrate, ci și revitalizate, devenind o punte între trecut și prezent.