Acum câteva zile, Liceul Pedagogic „Taras Șevcenko” din Sighetu Marmației a fost gazda unui emoționant eveniment dedicat Zilei Internaționale a Limbii Materne.
Au participat cadre didactice, elevi, părinți și invitați, la un eveniment organizat impecabil de filiala Maramureș a Uniunii Ucrainenilor din România (UUR), președinte dl. Petrețchi Miroslav-Nicolae.
Moderatorul (și organizatorul) evenimentului, Petrețchi Miroslav-Nicolae, i-a invitat să vorbească despre semnificația evenimentului pe: dl. Krisztofer Levente Orosz (viceprimarul Sighetului), Semeniuc Lucreția (directorul Liceului Pedagogic „Taras Șevcenko”), Colopelnic Vasile (vicar al Vicariatului Greco-Catolic Ucrainean din România), Sambor Anna (prim-vicepreședinte UUR), Bilici Mariana (consilier gradul I la Direcția Generală Minorități și Desegregare), Covaci Ana-Maria (inspector școalar pentru minoritatea ucraineană la ISJ Maramureș), prof.dr. Ioan Dorel Todea, Papariga Maria (director al Școlii Gimnaziale Valea Vișeului), Macioca Mihai (profesor pensionar) și pe Ioan Mariș, reprezentantul publicației online „Salut, Sighet!”
Traducerea din ucarineană în română, a fost făcută de către Gresciuc Nicolaie. Întâlnirea s-a încheiat cu un program artistic, susținut de elevi de la școlile cu predare în limba ucraineană din zonă.
Ziua Internațională a Limbii Materne este o sărbătoare ținută anual la 21 februarie în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul.
(Data semnifică ziua din 1952 în care studenții care demonstrau pentru recunoașterea limbii lor materne, bangali, ca limbă națională, au fost uciși de poliție la Dhaka, astăzi devenită capitala Bangladesh-ului).
Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită de a fi păstrat cu sfinţenie de generaţiile care-l primesc, limba, este simbolul sacru al naţionalităţii fiecăruia.
Limba… este cartea de nobleţă, semnul caracteristic prin care membrii aceleiaşi familii se recunosc în marea diversitate a popoarelor din lume; lanţul tainic ce-i leagă împreună şi-i face a se numi fraţi.
În România, ucrainenii reprezintă a treia minoritate după numărul de etnici. Foarte multe dintre localitățile în care trăiesc sunt atestate documentar de peste șapte secole, iar locuitorii acestora au participat la numeroase evenimente marcante din istoria României. De tot atâtea secole, o sărbătoare importantă a comunității ucrainene rămâne cea dedicată limbii materne, moștenirea sacră a unei națiuni. Un popor poate exista doar prin perpetuarea specificității sale culturale, tradiționale şi lingvistice, iar în România, Legea nr. 213/2018 a transpus în practică o dorință mai veche a etnicilor ucraineni de a celebra Ziua Limbii Ucrainene în fiecare an, la 9 noiembrie.
Este lăudabilă preocuparea Filialei județene a UUR pentru marcarea în fiecare an a Zilei Internaționale a Limbii Materne și sărbătorirea oficială a Zilei Limbii Ucrainene, aici în capitala spirituală a Maramureșului voievodal.
Trebuie apreciat efortul de a se păstra și transmite limba literară ucraineană prin diferite forme: evenimente culturale, festivaluri, spectacole tematice (concursul de recitare); emisiuni la Radio și televiziune, presa scrisă, inițiate și organizate de Filiala Maramureș a Uniunii Ucrainenilor din România, dar și, în mod deosebit prin activitatea cadrelor didactice de la Liceul Pedagogic ,,Taras Şevcenko”.
Este nevoie de eforturi permanente și consecvente pentru păstrarea și transmiterea acestui tezaur lingvistic, mai departe, către urmași, continuând astfel traiectoria europeană şi mondială a respectării specificului identitar național. Promovarea conservării limbilor materne rămâne un deziderat major, pentru că acestea încurajează diversitatea lingvistică şi educația multilingvă, contribuind, într-o mare măsură, la dezvoltarea conștiinței privind tradițiile lingvistice şi culturale, consolidarea solidarității bazate pe înțelegere, toleranță şi dialog, rămânând consecvenți bunelor practici democratice.
„În limba ta” (de Grigore Vieru)
În aceeaşi limbă
Toată lumea plânge,
În aceeaşi limbă
Râde un pământ.
Ci doar în limba ta
Durerea poţi s-o mângâi,
Iar bucuria
S-o preschimbi în cânt.
În limba ta
Ţi-e dor de mama
Şi vinul e mai vin,
Şi prânzul e mai prânz.
Şi doar în limba ta
Poţi râde singur,
Şi doar în limba ta
Te poţi opri din plâns.
Iar când nu poţi
Nici plânge şi nici râde,
Când nu poţi mângâia
Şi nici cânta,
Cu-al tău pământ,
Cu cerul tău în faţă,
Tu taci atuncea
Tot în limba ta.
prof. dr. Ioan Dorel TODEA