La Centrul Cultural Sighetu Marmației a avut loc un moment omagial dedicat poetului Grigore Vieru, organizat în colaborare cu Asociaţia culturală Pro Basarabia şi Bucovina filiala Maramureş, Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinad” și Colegiul Național “Dragoș Vodă”.
La manifestarea omagială au vorbit despre poet prof. Doina Voina, prof.dr. Ioan Dorel Todea și conf.univ.dr. Gheorghe Mihai Bârlea, după care a fost prezentat un slide cu imagini și un interviul realizat cu Grigore Vieru. Cu o deosebită sensibilitate și înțelegere a mesajului poetic, elevele de la Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinad” , au recitat și au cântat pe versurile lui Grigore Vieru (coordonator talentata prof. Lenuța Petrovan).
Cântecul “Casa părintească nu se vinde” – versuri Grigore Vieru, i-au făcut pe cei prezenți să aibă ochii plini de lacrimi, sala participând cu bucurie la excelentul recital susținut de interpreta Ileana Matus, organizator principal al evenimentului. De fapt, sub semnul emoției s-a desfășurat fiecare moment al manifestării , o dovadă că profesorii, elevii prezenți în sală, sunt deschiși spre poezie, spre evenimente care le oferă informații noi, moment de emoție artistică.
De câțiva ani la data de 14 februarie, sighetenii l-au omagiat pe marele poet și patriot Grigore Vieru. La Radio România Sighet apoi la Centrul Cultural au avut loc evenimente dedicate poetului organizate de Cenaclul literar al Centrului Cultural, Asociaţia culturală Pro Basarabia şi Bucovina filiala Maramureş în colaborare cu liceele din oraș. La începutul anului 2009 poetul a acordat un ultim interviu la Radio România Sighet (realizator Dorel Todea cu sprijinul și la recomandarea d-lui prof. univ. dr. Adrian Șimon).
De fiecare dată a fost evocată personalitatea poetului, au fost prezentate referate legate de opera acestuia, au avut loc momente artistice cu poezii și cântece pe versuri din creația lui Grigore Vieru. D-na prof. Doina Voina a avut o contribuție specială la organizarea acestor evenimente, la care și-au adus contribuția profesorii Raluca Lozba, Otilia Chindriș, Lenuța Petrovan și Ileana Matus, elevi ai Colegiului Național Pedagogic ”Regele Ferdinad” și ai Colegiului Național“Dragoș Vodă”.
La 5 decembrie 2005, poetul Grigore Vieru a avut un accident suspect, iar pe 16 ianuarie 2009 poetul a suferit un grav accident de circulaţie şi a încetat din viaţă pe data de 18 ianuarie a aceluiaşi an. Grigore Vieru a fost un exponent al ideilor dominante în conştiinţa noastră naţională pe care le exprimă artistic şi le îmbogăţeşte cu sufletul său, un poet mereu sensibil la freamătul inimii şi la zbuciumul timpului, poet al epocii noastre, reprezintă o şcoală poetică, în care poezia este chiar viaţa şi sufletul omului.
Pentru marele poet român Grigore Vieru, născut dincolo de Prut, cuvintele Basarabia și România au avut, fără îndoială, aceeași semnificație: Acasă. Numit de poetul Nicolae Dabija „fratele lui Eminescu” și „simbol al Basarabiei înstrăinate”, Grigore Vieru a luptat o viață întreagă pentru cel mai fierbinte vis al său, Unirea, având la dispoziție doar harul, iubirea, credința și cuvântul. Fire pașnică, dar fermă, Grigore Vieru a știut să determine cele două țări să-și îndrepte atenția una asupra alteia.
Născut în anul 1935, rămas orfan de tată de la o vârstă fragedă, Vieru este crescut de mamă cu dragoste și credință; de altfel, figura maternă devine icoană căreia el i s-a închinat o viață întreagă prin nenumărate versuri. Copilăria sa este trăită sub stăpânirea regimului bolșevic, ce promova ura față de românii de pe peste Prut, lucru de care copilul Grigore nu este conștient: „Sunt încă trist şi marcat de faptul că o bună parte din viaţa mea nu am ştiut că există limba română şi nici că şi eu sunt român!”.
Scriitor apreciat de timpuriu în Basarabia, debutează în „limba moldovenească”. Conștientizarea deplină a apartenenței la neamul românesc a venit destul de târziu, în anii ‘70, când au avut loc două evenimente importante în viața poetului: prima vizită în România, într-o delegație oficială a scriitorilor (1973) și sosirea poetului Nichita Stănescu la Chișinău (1976). Despre prima vizită în România, poetul Grigore Vieru a făcut câteva declarații memorabile, dintre care vom cita două: „Întâlnirea mea cu România a fost tulburătoare, a fost ca și cum mi-aș fi văzut, pentru prima oară, părinții. A fost ca un basm frumos, pe care l-am trăit abia la 31 de ani…” și „Dacă visul unora e să ajungă in Cosmos, eu toată viața am visat să trec Prutul”.
Descoperind adevărul care i-a fost ascuns atât de mult timp, Grigore Vieru începe o activitate susținută de promovare a limbii române și a alfabetului latin în Basarabia, fiind, de asemenea, un neobosit partizan al Unirii. Anii ‘80 îl găsesc ca luptător înflăcărat în Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia, alături de soții Ion și Doina Aldea Teodorovici (care i-au cântat nenumărate versuri patriotice) sau alături de regretatul Adrian Păunescu.
Dragostea pentru limba română și pentru poporul român este aprinsă de descoperirea marilor personalități culturale, cum ar fi Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Constantin Brâncuși, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Nichita Stănescu etc. Regretul pentru perioada întunecată trăită și dragostea față de românii de peste Prut este exprimată, în mod inegalabil, în versurile poeziei „Scrisoare din Basarabia”. Prin toate câte a făcut, a scris și a rostit, Grigore Vieru a dovedit că nu are decât o singură Patrie și o singură Limbă.
Orfeul basarabean de peste Prut, cel care a cântat mereu „Trei culori și-o singură ființă/ Românească”, a fost, și rămâne prin creația lui, prin dragostea față de „Limba noastră cea română”, printre acei „poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere”!
Centrul Cultural Sighetu Marmației
