Despre iubiri imposibile, muze și despre istoria legăturilor poetului Octavian Goga cu Maramureșul, a vorbit prof. Pamfil Bilţiu, etnolog, membru al Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România (ASER).
Aproape toți îndrăgostiții (foști, actuali și probabil viitori) cunosc povestea de iubire dintre Aurelia Rusu și Octavian Goga. Cei doi erau elevi de liceu când s-au cunoscut la nunta fratelui Aureliei Rusu, ei fiind domnișor, respectiv, domnișoară de onoare la acea nuntă. Despre Aurelia se spune că era o fată frumoasă, cu părul bălai, ochi albaștri și fața rotundă, cu înclinații spre pictură. Între ei s-a înfiripat o poveste de iubire, urmând ca după terminarea liceului să frecventeze cursurile unor facultăți, la Budapesta. Din păcate, părinții Aureliei nu au fost de acord cu plecarea fiicei lor, așa că doar băiatul a ajuns student în capitala de pe Dunăre. Din motive pecuniare (rămânând orfan de tată) Octavian Goga s-a căsătorit cu Hortensia Cosma, fata unui om cu stare. Aurelia are o tentativă de sinucidere, apoi una de a se călugări, pleacând la un schit, dar la rugămințile părinților, ea acceptă postul de învățătoare la Negreia, apoi la Bontăieni unde va rămâne până la pensionare. A refuzat să îl mai vadă pe Octavian Goga, chiar dacă el a venit să o caute cu insistență. Nu se va căsători niciodată. Din cele cincizeci și unu de scrisori, trimise de Octavin Goga Aureliei, doar una s-a pierdut. Răspunsurile ei sunt în acuarelă dar au fost și în versuri. Se mai păstrează prin sat pianul primit de ea cadou de la înflăcăratul poet, din păcate casa ei este în paragină.
Profesorul Pamfil Bilțiu a cunoscut-o personal pe Aurelia și a discutat de mai multe ori, rezultatul convorbirilor au fost articolele publicate în mai multe reviste ale vremii. De altfel, neobositul profesor a fost și la Ciucea reușind să o cunoască și să asculte amintirile nonagenarei doamne Goga.
Octavian Goga a fost la înmormântarea lui Vasile Lucaciu, altă dată, fiind ministru a ținut un discurs înflăcărat la o întâlnire ce a avut loc în actuala clădire „Minerul”, pe atunci teatru. A fost și la Băsești, pentru a onora cu prezența sa amintirea celui care a fost, George Pop de Băsești. În amintirea trecerii pe la noi a cunoscutului poet, prozator, publicist, patriot, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, om politic, Școala Generală Nr. 2, prima din Baia Mare, cu învățământ în limba română, atestat documentar, la propunerea directorului de atunci(1997), prof. Simion Vaida, a primit numele poetului O.Goga, iar, în 2002, sculptorul Ioan Marchiș i-a imortalizat chipul în statuia din fața acestei școli.
Cine dorește să afle amănunte despre povestea de dragoste imposibilă și despre dorurile care l-au purtat pe Octavian Goga pe meleagurile noastre, pot să se adrese familiei Maria și Pamfil Bilțiu, care au adunat o adevărată comoară, ce adăpostește: documente, însemnări, interviuri, articole, reviste și cărți învechite de vremuri. Cei doi îndrăgostiți, să se odihnească în pace, legănați de regretele și lacrimile celor care le ascultă povestea imposibilă de iubire.
Multe mulțumiri profesorului Pamfil Bilțiu și distinsei sale soții, prezentă la munca și la toate acțiunile culturale ale soțului. Întâlnirea de sâmbătă a fost onorată de numeroși cenacliști, și oaspeți. Am avut printre noi și câțiva tineri, prezența lor ne bucură. Este vorba despre: Flavia Foltoș, Patricia Pop, Alexandru Ilea, care ne-a încântat cu o doină, cântată la nai și Remus Mihai Iurca. Îi așteptăm la fiecare întâlnire.
Câteva date despre vorbitorul de azi: Pamfil Bilțiu, etnolog, publicist și istoric al artei populare laice și religioase, s-a născut în Făurești, Maramureș. A absolvit Liceul „Gheorghe Șincai”, Baia Mare, actual Colegiul „Gheorghe Șincai”, continuându-și studiile la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie. În timpul studenţiei a desfăşurat o susţinută activitate culturală, literară şi folcloristică. După terminarea studiilor a fost profesor de Limba și Literatura Română și bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Baia Mare, unde a desfăşurat o vie activitate culturală de cercetare ştiinţifică. După două decenii de activitate ca bibliotecar, a ocupat funcţia de inspector şi consilier la Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Maramureş, unde și-a încheiat activitatea. Împreună cu soția sa, Maria Bilțiu, au activat în domeniul culturii populare; s-au axat, deopotrivă, pe investigaţii de teren în toate zonele etnofolclorice ale Maramureşului, dar şi în alte zone ale ţării: Vrancea, Valea Buzăului, Valea Râmnicului, Valea Tazlăului, Valea Trotuşului, inclusiv a Slănicului, Valea Gurghiului şi Valea Bilborului. În total au publicat 44 de volume, care s-au bucurat de mare succes atât în ţară, cât şi în străinătate. Pe parcursul activităţii au desfăşurat și o vie activitate publicistică, colaborând la peste 70 de publicaţii periodice. În domeniul culturii au desfăşurat o activitate susţinută, participând sau organizând manifestări variate: simpozioane, mese rotunde, şezători, întâlniri cu scriitorii, festivaluri culturale, lansări de cărţi. Prof. Pamfil Bilțiu a desfăşurat o activitate bogată în cadrul unor societăţi culturale ştiinţifice naţionale şi internaţionale: Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România (ASER), Asociaţia Pro Maramureş „Dragoş Vodă”, Cluj Napoca, „Oraşul”, Cluj Napoca, Asociaţia „Pro Unione”, Asociaţia „Clepsidra de Cristal”, etc. făcând parte din Comitetul consultativ al American Biographical Institute, care i-a decernat, în anul 2002, distincţia de „Om de Ştiinţă al anului”, ca urmare a activităţii „puse în slujba umanismului”. De anul trecut, Prof. Pamfil Bilțiu este cetățean de onoare al Județului Maramureș.
Florica Bud, președinte Cenaclul Scriitorilor Maramureș