Maeștrii florilor din arta românească: Tonitza, Aman, Mützner, Pallady și alte nume mari
Baia Mare, 30 aprilie 2024
După succesul pe care l-a avut la București la Art Safari, expoziția „Grădinile Palatului” itinerează la Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», instituţie publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Maramureş, în perioada 30 aprilie – 26 mai 2024, cu vernisajul oficial programat pe 30 aprilie 2024 orele 16:00.
Peste 30 de opere ce explorează tema grădinilor, florilor și a peisajelor vor oferi vizitatorilor o promenadă intimistă prin naturi statice, grădini japoneze, colțuri ale unor camere misterioase, frânturi de peisaje arborifere, peisaje de vară și păduri luminoase.
Genul pictural al grădinilor oferă o paletă generoasă în istoria universală a picturii, iar marii maeștri ai picturii românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea l-au adorat. Theodor Aman, Aurel Băeșu, Octav Băncilă, Dimitrie Berea, Marius Bunescu, Alexandru Ciucurencu, Grete Czaky-Copony, Hans Eder, Dumitru Ghiață, Lucian Grigorescu, Carol Hübner, Constantin Isachie Popescu, Theodor Pallady, Elena Popea, Aurel Popp, Samuel Mützner, Michel Simonidy, Margareta Sterian, Francisc Șirato, Ion Theodorescu-Sion și Nicolae Tonitza sunt semnatarii unei scurte introduceri a publicului băimărean în poetica florilor și a luminii sclipitoare a epocii de aur a picturii românești.
Cele mai frumoase și mai valoroase flori sunt replantate expozițional, temporar, în Muzeul Județean de Artă: Centrul artistic Baia Mare: de la primele flori ale anului, lalele și liliac, la frenezia de parfum a verii, crini albi, garoafe, petunii și regina-nopții, salvie și maci, trandafiri de toate culorile și gladiole, până la îndrăznețele crizanteme ce vestesc sosirea momentului autumnal, toate surprinse în naturi statice, în picturi în ulei, în buchete, în parcuri și în grădini. Contemplarea, relaxarea și acel joie de vivre al timpurilor de altădată unește operele de artă expuse: ceaiul de la ora cinci, cărți, sfeșnice și bomboniere.
O experiență expozițională vizuală și olfactivă deopotrivă, atmosfera de reverie ne conduce, de asemenea, spre locuri și personaje exotice, o vizită multisenzorială unde ne însoțesc gheișe, aristocrate venețiene sau țărănci descrise ca niște personaje arhetipale. Art Safari aduce în atenția publicului această moștenire artistică impresionantă, prezentând opere atât din colecții private, cât și din cele ale Muzeului Național Brukenthal și Muzeului de Artă din Constanța.
Maeștrii celor mai frumoase flori din arta românească
Theodor Aman (1831-1891)
Considerat primul artist modern român, a fost apreciat pentru potențialul său încă din tinerețe. Studiile sale la Paris, sub îndrumarea unor maeștri precum Michel Martin Drolling și François-Édouard Picot, l-au pregătit pentru o carieră remarcabilă. Aman a fost renumit pentru portretele sale realiste și compozițiile istorice, contribuind la dezvoltarea artei în România și la fondarea primei Școli de Belle Arte din București. Compozițiile cu flori ale lui Aman sunt apreciate atât de critici, cât și de public.
Nicolae Tonitza (1886-1940)
Cunoscut pentru versatilitatea sa artistică, s-a remarcat în pictură, desen, critică de artă și jurnalism. Inspirat de propriii săi copii, Tonitza a creat portrete emoționante și a pătruns în sufletul micilor sale modele, reușind cu iscusință să le expună întreaga psihologie în opera sa. Fondator al mișcării „Grupul Celor Patru”, probabil cel mai important grup artistic din țară, Tonitza a avut un impact semnificativ asupra scenei artistice românești.
Francisc Șirato (1877-1953)
A debutat prin artă grafică, colaborând cu gazetele vremii și realizând desene satirice. A fost activ în cadrul „Grupului Celor Patru”, acolo unde a expus vreme de câțiva ani alături de Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Oscar Han, dar a expus și la nivel internațional, primind distincții importante, precum „Medalia de Aur” la Bruxelles și „Medalia de Bronz” la New York. Rămâne cunoscut drept un maestru al culorii, cu o activitate complexă în domeniul artei plastice, dar și în publicistică și pedagogie.
Theodor Pallady (1871-1956)
Inițial interesat de inginerie, s-a dedicat în cele din urmă artei în mediul vibrant al Parisului. Inspirat de peisajele și viața de pe malul Senei, Pallady a studiat cu mai mulți maeștri, printre care Matisse și Marquet, asimilând influențele și tendințele artistice ale vremii.
Samuel Mützner (1884-1959)
Este cunoscut pentru contribuția sa la evoluția Impresionismului românesc, în special în peisajele sale. Inspirat de lumină, culoare și tehnica plein-air, Mützner și-a format stilul în atelierul lui Claude Monet din Franța. Călătorind în diverse țări precum Algeria, Italia, Grecia, Maroc, Venezuela și Japonia, a adus diversitate și profunzime în lucrările sale. După întoarcerea în România, s-a dedicat peisajelor rurale, subiect pe care l-a transformat în artă autentică alături de soția sa, Rodica Maniu, în satul din județul Olt. Casa lor, situată sub umbra arborilor, a devenit sursă de inspirație. Mützner preferă să picteze în apropierea unui arbore, de unde putea admira peisajul satului cu plopi și sălcii.
Margareta Sterian (1897-1992)
Înzestrată cu un talent multivalent, a excelat în mai multe domenii – în arta plastică, cât și ca traducătoare, prozatoare, scenografă ori ceramistă. În cadrul Liceului Evanghelic din București, va învăța sub îndrumarea lui Richard Canisius și a lui Ioan Slavici, urmând ca ulterior să studieze la Paris, la Academia Ranson. Va lucra, de asemenea, frescă și ceramică alături de Marcel Iancu, iar în anii ‘30 devine membră a avangardei și contribuie cu lucrări la revista ”Contimporanul” alături de Victor Brauner, Max Herman Maxy, Milița Petrașcu ori H.H. Catargi.
