În Cimitirul Central din Sighetu Marmației, se află obeliscul ridicat în memoria ostașilor români căzuți în luptele pentru eliberarea Maramureșului în campania din anii 1918 – 1919.
Jertfele ostașilor Regimentului 14 infanterie au avut rolul de a reda o parte din Maramureșul voievodal Patriei Mamă, după ce la 1 Decembrie 1918 avusese loc desăvârșirea Marii Uniri, evenimentele de la Sighet reprezentând singurele jertfe de sânge pentru desăvîrșirea Statului Național Unitar Român (tehnic în 20 aprilie 1920, data la care ultimele provincii românești s-au unit cu patria-mamă).
Sunt încrustate pe piatra obeliscului numele miltitarilor, locul unde au luptat și unde au căzut „PENTRU DEZROBIREA NEAMULUI”:
- serj.Iosif Gabor (mort la Cămara în 17.I.1919)
- sold.Ghirasim Pop (mort la Sighet în 19.IV.1919)
- sold.Mihaiu Andrum (mort la Sighet la 17.II.1919)
- sublt.Dumitru Popescu (bat.3/14 inf., mort la Peri în 30.III.1919)
- sold. Ion Vizitiu (reg.7 Roșiori, rănit la Huszt, mort la Sighet în 3.V.1919)
În preajma Crăciunului pe stil vechi din ianuarie 1919, Maramureșul a fost invadat de trupe ucrainene, care au ocupat Valea Tisei împreună cu Sighetul și ținutul din dreapta Vișeului, până la Leordina. La stăruința unei delegații maramureșene la Sibiu, la 16 ianuarie 1919, trece peste Gutâi în Maramureș, Regimentul 14 Roman, sub comanda colonelului Teodor Gheorghiu.
La 17 ianuarie forțele ocupante sunt zdrobite în lupta de la Cămara la Sighet, unde cade eroic sergentul Iosif Gabor, apoi începe curățirea Maramureșului de bandele teroriste, acțiune la care au participat și gărzile naționale locale.
Prof. Gheorghe Todinca, (fost director al Muzeului Maramureșului Sighetu Marmației) spunea cu prilejul împliniri a 100 de ani de la jertfa ostașilor români: ”Această parte de istorie nu este scrisă nicăieri decât în cele câteva cărți pe care le-am scris eu în anii care au trecut (…). Jertfa lor trebuie să o ținem minte, cel care a murit, Iosif Gabor, avea un copil mic, era din zona Moldovei, dar nu a fost străin de noi, a fost român, el a fost rănit în luptele de la Oituz de 17 cartușe și iată că în Sighetu Marmației doar un glonț îi trece prin inimă și moare”.
Constatăm cu tristețe că administrația locală și mai ales instituțiile cu profil militar cunosc prea puțin despre jertfele ostașilor „Regimentului 14 infanterie” la eliberarea oraşului Sighetu Marmaţiei din 1919 și în consecință nu onorează, așa cum se cuvine, marcarea datei când la Cămara a căzut primul ostaș (17.01.1919) înmormântat alături de camarazii săi în Cimitirul Central din Sighetu Marmației!
Eroi au fost, eroi sunt încă
Și-or fi în neamul românesc!
Căci rupți sunt ca din tare stâncă
Românii orișiunde cresc.
…………………………………………
Au fost eroi, și-or să mai fie,
Ce-or frânge dușmanii cei răi,
Din coasta Daciei și-a Romei
În veci s-or naște pui de lei.
(fragment din poezia „Pui de lei” de Ioan Nenițescu)
prof. dr. Ioan Dorel TODEA