14 octombrie, zi de mare însemnătate în calendarul popular și creștin deopotrivă, readuce în atenția comunităților din întreaga țară figura luminoasă a Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea celor aflați în suferință și a gospodăriilor țărănești.
Deși venerată astăzi mai ales la Iași, unde moaștele sale se află de peste trei secole și jumătate, Sfânta Parascheva ocupă un loc esențial și în tradițiile satului românesc. În Maramureș, ca și în alte zone ale țării, credințele, obiceiurile și rânduielile legate de această zi se păstrează încă, transmise din generație în generație.
Muzeograful Gabriela Filip de la Muzeul Satului Baia Mare ne poartă într-o călătorie în lumea acestor credințe arhaice, unde sărbătoarea cunoscută drept Vinerea Mare de Toamnă marchează nu doar cinstirea unei sfinte, ci și o schimbare de ritm în viața satului, o zi de oprire din muncă, de reculegere și milostenie.
- în această zi, femeilor le este interzis să calce, să coasă, să toarcă sau să facă alte treburi prin gospodărie, iar bărbaților le este interzisă munca la câmp.
- ziua de Sfânta Parascheva este și zi de pomenire a celor trecuți în neființă, dându-se de pomană celor sărmani.
- potrivit tradiției populare, dacă ești însărcinată, este bine ca în această zi să împarți din bucatele tale copiilor sărmani, pentru ca Sfânta Paraschiva să te ocrotească în momentul nașterii.
- dacă oile dorm în aceasta zi strânse și înghesuite, se spune că iarna va fi grea, lungă și friguroasă”, scrie Gabriela Filip, muzeograf Muzeul Satului Baia Mare.
Foto: Icoană pe sticlă „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, începutul secolului al XX-lea, Colecția MJEAP Maramureș